Evenimentul aparte la care vă invităm să participaţi va avea loc vineri, 8 martie, ora 12:00, în compania învățătorului buddhist Markus Getzner, invitat pentru prima dată la Facultatea de Filosofie, pentru a susţine o conferinţă publică cu tematica “Minte și cunoaștere. Despre conștiință și materialitate”.
Printre temele care vor fi abordate menționăm: ce este mintea versus creier, natura minții și a factorilor benefici sau vătămători ce ne guvernează gândirea, există minte dincolo de materie și dacă da, cum?
Dialogul pune în lumină nu doar registrul teoretic al înţelegerii celor două concepte cheie, ci, mai cu seamă, va evidenția dimensiunea practică a învăţăturii buddhiste cu privire la conștiință și materialitate.
Metodologic, se vor aborda două registre: cel al dezvoltării personale (prin îmbinarea studiului cu practica), și cel al comunicării interculturale, cu accent pe puncte comune sau diferențe specifice în raport cu alte sisteme filosofice. Dialogul cu studenții va avea loc în limba engleză și va beneficia de traducere în limba română.
Adresa Facultății este Splaiul Independenţei, nr. 204, accesul la conferință este liber. Vă mulțumim și așteptăm cu drag! Înscrierea prealabilă este opțională, însă utilă pentru o bună organizare.
Conferința va fi susținută în lb. engleză, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Pentru mai multe amănunte cu privire la invitat şi tematică, vă rugăm citiți în josul paginii. Înscrierea prealabilă la eveniment este opțională, însă utilă pentru buna organizare!
ACCESAȚI FORMULARUL DE ÎNSCRIERE AICI!
Vă reamintim, invitatul nostru va susţine în aceeași seară vineri, 8 martie, și o conferință publică la Univ. Spiru Haret, cu tematica “Cultivarea compasiunii (karuṇā ), a prieteniei și a iubirii binevoitoare (maitrī)”.
Detalii despre tematică
Obiect al unor discuţii milenare, conceptul de spirit (conștiință) în raport cu materialitatea existenței a acumulat şi poartă în sine o uriaşă încărcătură de sensuri şi semnificaţii diferite, acest concept comportă şi în zilele noastre înţelesuri profund filosofice, științifice și spirituale. Prin acest dialog vom încerca să deslușim aceste sensuri pentru a ne forma o înțelegere mai clară.
„Cuget, deci exist….“ este una dintre cele mai cunoscute idei filosofice din toate timpurile. Descartes nu a enunțat-o pur şi simplu. Ea a apărut ca rezultat al unui demers filosofic, cunoscut sub numele de „metoda îndoielii“. Alți mari gânditori precum Marx, Engels și Hegel ce au influențat filosofia contemporană și-au adresat constant întrebări similare.
- Însă ce stă la baza (procesului) gândirii și ce presupune existența vieții, a materiei, a conștiinței și a omului in lume?
Problema centrală pentru orice sistem filosofic este tocmai definirea sensului existenței, înțelegerea conștiinței și a materiei. Adesea relația dintre minte și creier a fost înțeleasă limitat. În funcție de perspectiva abordată se consideră fie că mintea poate fi înțeleasă în mod independent față de creier și materie, fie mintea (conștiința) este percepută ca un produs exclusiv al activității neuronale a creierului.
– Care este touși legătura dintre conștiință și materie?
Într-o concepție materialistă, mintea reprezintă doar rezultatul unor reacții neuronale, biochimice produse la nivelul creierului. Mintea este privită doar ca o funcție a creierului. La polul opus, există o abordare spiritualistă prin care mintea este privită ca fiind conștiință, separată de trup și materie.
Daca ar fi să spunem în cuvinte simple ce este materia, ea este ceea ce vezi cu ochii, iar conșiința este un fenomen subtil ce nu poate fi perceput cu simțurile umane și aparatele fizice de măsurat.
– Există un miez fundamental comun între filosofia occidentată și tradiția buddhistă?
– Cum putem să ne îmbunătățim calitatea vieții și cum să ne lărgim spectrul cunoașterii apelând la filosofie și spiritualitate?
– Care este scopul existenței? Există o menire mai înaltă în această vastă manifestare sau totul este întămplător, supus hazardului?
– Există argumente filosofice solide în favoarea existenței unor legi morale universale precum legea karmei, a cauzei și efectului, viață după moarte (reîncarnare), după care să ne ghidăm corect viața?
În culturile orientale se poate observa lesne această întrepătrundere între filosofie și spiritualitate, iar tradiția buddhistă este un exemplu elocvent în acest sens, abordând cunoașterea la intersecția dintre gândirea filosofică și cea contemplativă.
Atunci când aprofundăm filosofia buddhistă, încercăm să calmăm stările negative ale minţii şi să le dezvoltăm pe cele pozitive. Pentru a ne folosi mintea cu înţelepciune este esenţial să avem o cunoaştere justă. Înțelegând natura minții, vom putea apoi cunoaşte cum diferitele stări mentale benefice și vătămătoare apar din ea și modul în care acestea, la rândul lor, condiţionează calitatea acțiunilor noastre mentale, verbale şi fizice.
Dacă vom face cu sinceritate un astfel de studiu, vom reuşi să dobândim mijloacele necesare pentru eliminarea suferinței şi obţinerea fericirii în prezent și în viitor, pentru sine și ceilalți.
În cadrul acestui curs Ven. Maestru Markus Getzner va răspunde întrebărilor aduse în discuție și va împărtăși din cunoștințele sale cu privire la filosofia occidentală și cum prin cunoașterea spirituală dobândită pe baza Învățăturilor lui Buddha, putem cultiva calități pentru a trăi cu sens, contribuind astfel la o veritabilă transformare spirituală și la o fericire trainică pentru noi și ceilalți.
Venerabilul Jangchub Phuntsok (Markus Getzner) a primit inițierea ca și călugăr buddist în 1994, de la Venerabilul Lati Rinpoche (care a fost unul dintre consilierii filosofici ai Sfinției Sale Dalai Lama). Din 1991 studiază la Centrul de Înalte Studii Tibetane din Elveţia sub îndrumarea Ven. Maestru Gonsar Rinpoche şi a altor Maeştri cu experiență. Vorbește fluent limba tibetană și și-a însușit prin cunoaștere și practică, multe aspecte esențiale din buddhism.
Venerabilul Markus este o persoană modestă, cu multă determinare pe calea spirituală, înzestrat cu compasiune și înțelepciune, rodul a multor ani de studiu și practică. Învățăturile sale sunt transmise cu claritate, sinceritate, atenție la detalii și cu grijă față de ascultătorii săi. Este blând, binevoitor, iar atitudinea lui senină și calmă transmite liniștea de care avem nevoie pentru a înțelege și aprofunda cu răbdare și interes învățăturile de antrenare a minții regăsite în Învățăturile vaste și profunde ale lui Buddha.
