Dacă ne întrebăm dacă aceste obiecte exterioare sacre sunt folositoare, răspunsul este că sunt foarte folositoare, deoarece putem primi binecuvântări de la ele. Dar faptul că suntem sau nu binecuvântaţi de aceste obiecte exterioare depinde de starea minţii noastre. De aceea, obiectul sacru exterior este numai un factor, în timp ce cauza efectivă se află în propria minte.
Budha a descris foarte limpede faptul că rădăcina efectivă a fericirii se găseşte în propria minte, aşa cum şi rădăcina efectivă a suferinţei se află tot în propria minte.
Care sunt cauzele efective ale suferinţei? Ele nu sunt deloc misterioase, şi nici total necunoscute nouă; de fapt, ele sunt stări ale minţii ca lăcomia (Rāga), invidia (Ishiryā), furia (Krodha), mândria (Abhimāna), zgârcenia (Matsara) şi aşa mai departe, stări mentale pe care le cunoaştem cu toţii foarte bine. Rădăcina tuturor acestora sunt ignoranţa care se agaţă de existenţa inerentă a unui sine (Ātmagrha) şi egoismul care preţuieşte propriul sine (Ahampriye). Aşadar, ignoranţa şi egoismul sunt rădăcinile efective ale suferinţei din mintea noastră.
Ignoranţa şi egoismul sunt factori mentali. Cât timp aceşti factori sunt prezenţi în mintea noastră, cât timp ei sunt puternici în mintea noastră, va trebui inevitabil să experimentăm suferinţa, chiar dacă dorim mereu să fim eliberaţi de suferinţă. O persoană foarte egoistă se poate afla într-o situaţie exterioară foarte plăcută de fapt, dar ea nu va fi niciodată cu adevărat fericită, nu va experimenta adevărata stare de bine. Oriunde ar merge o asemenea persoană, ceilalţi oameni îi vor apărea întotdeauna ca factori negativi, şi fiecare loc va fi simţit drept neplăcut; orice obiect pe care îl foloseşte va fi întotdeauna nesatisfăcător. O asemenea persoană poate fi cu oricine, să meargă oriunde, să folosească orice, însă nimic nu îi va aduce cu adevărat fericirea şi mulţumirea.
Aşa cum Venerabilul meu Maestru (Geshe Rabten Rinpoche) obişnuia să spună, o persoană care are un egoism puternic poate fi comparată cu o persoană a cărui corp este acoperit în întregime de răni. Cineva al cărui întreg corp este acoperit cu răni nu se va simţi bine nicăieri. Oriunde stă sau se duce o asemenea persoană, ea va simţi durere. Oriunde va fi atinsă o asemenea persoană, o va durea.
Pe de altă parte, cauzele efective ale fericirii, stările mentale cum ar fi mulţumirea şi satisfacţia, iubirea altruistă pură, compasiunea sinceră, răbdarea sinceră, înţelepciunea adevărată şi preţuirea celorlalţi, se află tot în propria minte. Acestea sunt stările minţii care reprezintă cauzele reale, efective ale fericirii. Dacă aceşti factori sunt puternici în propria minte atunci, fără îndoială, ne vom simţi bine când circumstanţele exterioare sunt plăcute; şi chiar dacă ne vom găsi în condiţii exterioare nefavorabile, aceste cauze interioare puternice ne vor permite să rămânem netulburaţi.
Atunci când cineva reuşeşte să îşi elibereze mintea complet de furie şi de ură, atunci nu mai există duşmani, nicăieri în lume. Aceasta pentru că „duşman” este o etichetă, o desemnare pe care o produce propria noastră minte. Nu există obiecte care să fie duşmani pur şi simplu, de felul lor, dinspre partea lor. Cât timp furia este prezentă în propria minte, vor fi nenumăraţi duşmani exteriori.
Această situaţie a fost descrisă de către Maestrul Buddhist indian Shantideva prin următorul exemplu: dacă am vrea să acoperim întregul pământ cu piele, pentru ca picioarele noastre să nu fie rănite de ţepi şi spini, nu vom găsi niciodată destulă piele pentru aşa ceva. Dar dacă ne acoperim propriile picioare cu piele (cu o încălţăminte din piele), vom ajunge la acelaşi rezultat (pentru noi) ca şi cum am fi acoperit întregul pământ cu piele. În aceeaşi manieră, el continuă: dacă ar trebui să înfrângem toţi duşmanii prin a ne întâlni cu ei, a vorbi cu ei, a ne împrieteni cu ei sau prin a le oferi cadouri, nu am ajunge niciodată la capătul acestei îndeletniciri, deoarece există nenumărate fiinţe. Dacă însă învingem ura şi furia din propria minte, obţinem acelaşi efect cu a învinge toţi duşmanii. Vizitarea fiecărei fiinţe umane şi crearea unei relaţii bune cu ea este ceva imposibil. Din contră, eliminarea completă din propria minte a iritării şi a furiei este ceva posibil.