Introducere in Buddhism – Gonsar Rinpoche

GonsarRinpoche2Atunci când vorbim despre Buddhism, ne referim la un subiect extraordinar de vast şi de profund. Eu cunosc numai o picătură din acest măreţ ocean de cunoaştere, dar totuşi vă prezint aici o introducere scurtă şi spontană a unor aspecte fundamentale ale Dharmei.

Cu toţii probabil ştiţi că Buddhismul este una dintre marile religii ale lumii. Cei mai mulţi dintre voi poate ştiu şi că Buddhismul poate fi urmărit înapoi în timp până la Buddha Shakyamuni, care s-a născut în Lumbini cu 2557 de ani în urmă (calculat în 2013). Mulţi dintre voi probabil ştiu şi despre măreţele fapte ale lui Buddha, a căror descriere completă ne-ar lua mult prea mult timp. La vârsta de treizeci şi cinci de ani, Buddha a manifestat atingerea iluminării depline; apoi, a trăit până la vârsta de optzeci şi unu de ani. Începând cu atingerea iluminării şi până la Parinirvana, el şi-a petrecut cea mai mare parte din timp oferind învăţături.

Prima învăţătură oferită de Buddha a fost învăţătura despre Cele Patru Adevăruri Nobile: Adevărul Nobil al Suferinţei, Adevărul Nobil al Cauzei, Adevărul Nobil al Încetării (sau Eliberării), şi Adevărul Nobil al Căii. Apoi, în decursul timpului, el a dat o mare varietate de învăţături, întotdeauna în concordanţă cu nevoile şi cu dispoziţiile mentale ale discipolilor săi.

La început, aceste învăţături ale lui Buddha s-au răspândit pe scară largă în India. În secolul al şaptelea după calendarul occidental, tibetanii au intrat în contact cu învăţăturile lui Buddha. După ce şi-au dat seama cât de extraordinar de valoroase erau aceste învăţături, au depus eforturi imense pentru a le aduce în Tibet. Mulţi au călătorit în India, pentru a studia Buddhismul acolo. De asemenea, unii mari maeştri Buddhişti de excepţie din India au fost invitaţi în Tibet, pentru a oferi învăţături.

Înainte, tibetanii erau numiţi „oamenii din spatele Himalayei”, şi, ca oamenii ai muntelui, erau puternici şi chiar sălbatici. În acele vremuri, tibetanilor le plăcea să se lupte. Aveau armate puternice, şi duceau războaie în toate direcţiile. Aceşti oameni sălbatici au fost îmblânziţi numai atunci când învăţăturile lui Buddha au sosit în Tibet. Mulţumită învăţăturilor lui Buddha, oamenii au devenit mai blânzi, şi ţara a primit şi foarte multe alte beneficii extraordinare.

Să descriem pe scurt ceea ce este Buddhismul: punctul central al învăţăturilor lui Buddha sunt fiinţele, adică fiinţele care trăiesc, fiinţele simţitoare (Sattva sau Prāñin); acesta este de fapt punctul central al tuturor învăţăturilor lui Buddha. Punctul central nu este nici Buddha, nici dobândirea de puteri supranaturale, nici vreun fel de zeitate şi nici vreo temă filosofică. Niciunul dintre acestea nu este punctul central din Buddhism. Acesta este fiinţele, fiinţele simţitoare care posedă viaţă. Atunci când vorbim despre fiinţe, ne referim la fiinţe care au o minte (Citta sau Mana), o conştiinţă.