Conferinţă la București – “Știința minții și cultivarea virtuților”

Evenimentul aparte la care vă invităm să participaţi va avea loc vineri seară, 19 octombrie, ora 19:00, în compania de excepție a Ven. Maestru buddhist Jampa Lungtok, care va susţine la Bucureşti o conferinţă publică cu tematica “Știința minții și cultivarea virtuților”.

Conferința vaavea loc în  sala Studio a Universităţii „Spiru Haret” (zona Universitate, intrarea din str. Doamnei nr. 13), iar intrarea va fi liberă. Evenimentul este organizat cu sprijinul binevoitor al dlui prof. univ. Matei Georgescu.

Învățăturile vor fi susținute în lb. engleză, cu traducere în lb. română, urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Vom fi prezenţi şi cu stand de carte și de asemenea, vă anunțăm că evenimentul va fi transmis live pe pagina Prietenii Editurii Rabten, începând cu ora 18:30.


Înscrierea prealabilă la conferință este opțională, însă utilă pentru buna organizare!
ACCESEAZĂ FORMULARUL DE ÎNSCRIERE ONLINE AICI


Vă reamintim că invitatul nostru va susţine învăţături şi în weekend-ul 20-21 octombrie, la Centrul Seeds for Happiness, cu tematica Viața, moartea și renașterea”. După aceea Venerabilul Jampa este invitat să predea și în alte centre universitare precum la Brașov, Iași și Cluj, vezi info la rubrica evenimente.


Calea arătată în buddhism are un mesaj universal valabil și este benefică pentru toți cei care aspiră la fericire, indiferent de cultura sau religia căreia aparțin. 

Evenimentul este dedicat publicului larg și este menit să vină în întâmpinarea omului modern ce caută să își dezvolte propria minte într-un spirit de compasiune și înțelepciune, în armonie cu ființele și societatea.

Atât știința occidentală, cât și filosofia buddhistă au printre obiective comune înțelegerea realității și cunoașterea minții, de care depinde felul în care percepem și experimentăm realitatea.

– Există o “știință” a minții ?  Cum și de ce este nevoie sa ne educăm în acest sens? Apelând la înțelepciunea lui Buddha, cum să ne stăpânim mintea și să dobândim o fericire durabilă, mult râvnită?

– Cum să ne observăm corect mintea și de unde să începem? Cum prin acest proces de introspecție vom putea menține o mintea pozitivă, câștiga claritate și control asupra gândurilor rele?

– Ne putem simți uneori asupriți de gânduri negre. Care sunt pașii necesari pentru a ne menține mintea curată și liberă de gândurile rele, pentru a spori pe cele bune?

Evenimentul pe care vi-l aducem în atenție abordează o temă – cheie precum cunoașterea minții, prin a cărei înțelegeri corecte putem cultiva cu ușurință virtuți trainice, de sprijin pentru provocările de zi cu zi și o viață mai bună.

De-a lungul secolului al XX-lea, şi mai ales în prezent, renumiți oameni de știință şi filosofi din Occident au remarcat neajunsurile concepțiilor strict materialiste, exprimând necesitatea lărgirii orizontului cunoașterii, prin luarea în considerare a multimilenarului tezaur al spiritualității, păstrat și contemplat în Orient.

Mintea și funcțiile ei reprezintă o temă comună religiilor şi filosofiei, întrucât constituie sursa tuturor trăirilor noastre, însăşi caracteristica ce distinge fiinţele de restul fenomenelor. Tocmai pentru că posedă minte, fiinţele, indiferent de forma şi mărimea lor, ocupă primul loc în învățătura lui Buddha. “ (Lama Gonsar Tulku Rinpoche).

Buddha a arătat limpede cum principalele cauze ale suferinței și fericirii ființelor nu se găsesc în afara lor, ci în mintea lor.

Înțelegând mintea, vom putea remarca cum apar diferite stări pozitive și negative și modul în care acestea, la rândul lor, condiționează calitatea gândurilor, vorbelor și faptelor noastre. Astfel, conform acestei înțelegeri vom reuși să ne stăpânim mintea, să înlăturăm gândurile rele, și să cultivăm virtuțile necesare pentru eliminarea suferinței şi dobândirea fericirii.

Pe măsură ce sporim calitățile în propria minte, acestea devin un fel de leac intern direct asupra suferinţelor şi cauzelor acestora. Când ne sporim iubirea față de ființe, răbdarea, generozitatea, compasiunea şi înțelepciunea, acestea devin virtuți prețioase, ce păzesc mintea de suferințe. Cu cât forţa, potenţialul, stabilitatea acestor factori pozitivi predomină, cu atât mai mult vor contribui la diminuarea celor negativi (ura, invidia,  trufia, zgârcenia, gelozia, șamd.)… precum un antidot ce lucrează în mod direct și eficient din interior asupra bolii. 


În cadrul acestui curs Ven. Jampa Lungtok va răspunde întrebărilor aduse în discuție și va împărtăși din cunoștințele sale vaste cu privire la stiința minții și cum prin cunoașterea lăuntrică a minții, putem cultiva calități pentru a trăi cu sens, contribuind astfel la o veritabilă transformare spirituală și la o fericire trainică pentru noi și ceilalți.


Jampa Lungtok (Helmut Gassner) a avut bucuria de a fi prezent de mai multe ori în România și este una dintre prezențele buddhiste care susțin o continuă predare a Învățăturii buddhiste în România și în Europa. Absolvent de studii superioare tehnice la ETH Zurich, în 1977,  își începe cursurile de limbă tibetană și Dharma la mănăstirea budistă Rabten Choeling din Elveția, situată în apropierea lacului Geneva sub îndrumarea Venerabilului Maestru Geshe Rabten Rinpoche, și care a sărbătorit recent deja 40 de ani de la înfințare.

A desfășurat activități de traducere pentru o seamă de importanți Lama, inclusiv și pentru Sanctitatea Sa Dalai Lama, în perioada 1979-1995. În 1981 s-a implicat activ în deschiderea mănăstirii buddhiste Tashi Rabten din Austria. În prezent, este traducătorul și unul dintre discipolii apropiați ai Venerabilului Maestru Gonsar Tulku Rinpoche.

„Venerabilul Jampa Lungtok este un exemplu special al îmbinării a ce are mai bun de oferit Orientul și Occidentul: o minte foarte lucidă, un discernământ impecabil, o logică de fier, toate înfășurate și oferite cu compasiune, modestie și dorința de a ajuta.” (Mihai Popa Radu, fondator Centrul Seeds for Happiness)

„Venerabilul Jampa Lungtok este un amestec de bunătate și de claritate în gândire, astfel încât orice întâlnire cu el devine memorabilă. ” (Cotidianul Adevărul)

Mai multe detalii despre invitat, în cadrul interviului de mai jos, realizat de către dl.  Prof. Matei Georgescu în cadrul televiziunii TVh, în luna mai 2015.


     Afișul oficial al evenimentului. Mulțumim partenerilor și colaboratorilor noștri!

Vă mulțumim și sperăm să ne vedem la eveniment!

                                       

 

“Viața, moartea și renașterea” – învățături și explicații detaliate

Vă invităm în perioada 20 octombrie – 21 octombrie la un nou curs pe perioada weekendului la Centrul Seeds for Happiness cu tematica “Viața, moartea și renașterea”, prelegeri deschise susținute de călugărul buddhist Gelong Jampa Lungtok, în grija căruia se află centrul Tashi Rabten, unica mănăstire buddhistă din Austria.

Vizita Maestrului la București începe cu o prelegere publică, vineri seară, 19 octombrie, ora 19:00, la Univ. Spiru Haret cu tematica “Știința minții și cultivarea virtuților”. Conferința va avea loc în  sala Studio a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (zona Universitate, intrarea din str. Doamnei nr. 13), iar intrarea este liberă.

După învățăturile acordate la București, Venerabilul Jampa este invitat să predea și în alte centre universitare precum la Brașov, Iași și Cluj, vezi info la noi pe site, rubrica evenimente în curs.


 Înscrierea prealabilă la conferință este opțională, însă utilă pentru buna organizare!
ACCESEAZĂ FORMULARUL DE ÎNSCRIERE ONLINE AICI


O temă mereu actuală, moartea este comună tuturor religiilor și filosofiilor, iar mai toți marii înțelepți ai acestei lumi au contemplat la inevitabilitatea morții, apoi, pătrunși de acest adevăr au depus eforturi considerabile pentru a valorifica viața într-un mod cât mai pozitiv, dobândind realizări spirituale importante.

Știm că viața pe care o avem este prețioasă prin simplul fapt că este scurtă și trecătoare, iar mai devreme sau mai târziu cu toții ne vom confrunta cu moartea și de acest fenomen cert, din păcate, nici cei mai buni doctori din lume nu ne pot proteja.

– Cum putem prin conștientizarea momentului inevitabil al morții să ne valorificăm viața, să prioritizăm ce este esențial și să evităm a ne irosi timpul prețios pe care încă îl avem la dispoziție?

Suntem atât de prinși de tumultul vieții, încât tratăm superficial moartea, uităm că ni se va întâmpla și nouă. Multora nu le place să se gândească la moarte, pentru că ceea ce nu cunosc îi sperie. Azi suntem în viață, însă mâine poate să ne fie ultima zi pe pământ… așa cum însuși Buddha a înțeles, omul se va întâlni inevitabil pe parcursul vieții cu boala, îmbătrânirea și moartea.

Pe durata evenimentului, vom putea cugeta și afla răspunsuri la întrebările – cadru de mai jos sub semnul cărora va sta dialogul la care sunteţi invitaţi să luaţi parte:

– Cum să trăim și să valorificăm fiecare zi ca şi cum ar putea fi ultima?
– Care sunt etapele prin care o persoană trece înainte de a muri și după?

– Ce urmează “dincolo”? Există viață după moarte? Dacă da, atunci ce continuă? Cum și de ce vom renaște într-o altă existență?
– Ce determină destinul vieții noastre următoare?
– Care sunt beneficiile acestor reflecții? Putem scăpa de teama iminientă a morții?
– Cum să ne schimbăm felul de a ne raporta la realitate și pe baza acestor reflecții să ne îmbunătățim relațiile cu cei din jur?

Buddha în nemărginita lui compasiune și înțelepciune a lăsat Învățături valoroase și precise cu privire la procesul morții, pentru ca noi să putem conștientiza și să ne pregătim deja din timpul vieții pentru moarte și ce urmează mai departe.

Uitând să reflectăm la trecerea rapidă a vieții apare riscul să ne pierdem în activități banale, să nu ținem cont de consecințele faptelor noastre și chiar să ne pierdem entuziasmul pentru ce contează cu adevărat. Cu toate că dispunem de un potențial nelimitat de dezvoltare spirituală, acaparați uneori de confuzie sau neînțelegeri cu ceilalți, inerție și nepăsare, ne lipsește efortul susținut și energia de a ne angaja în acțiuni pozitive și astfel se întâmplă să amânăm de pe o zi pe alta împlinirea aspirațiilor noastre înalte, până poate deveni prea târziu.

Asemenea piedici sunt ușor eliminate dacă reflectăm corect la prețioasa existență umană ce o posedăm, scurgerea timpului și moarte.

Aceste reflecții tratate cu seriozitate ne pot stimula mintea și ne vor asigura dezvoltarea înțelepciunii și reușitei în viață, evitând comportamentele negative și implicându-ne cu bucurie în acțiuni pozitive. Cugetând astfel, stări negative ale minții precum îngâmfarea, ura și invidia față de alte persoane se vor diminua și vor fi înlocuite de modestie, grijă, iubire și compasiune reală față de semenii noștri.

Conștientizând că și ceilalți sunt supuși în mod inevitabil procesului morții ne vom spori empatia și ne vom simți mai apropiați de celelalte ființe, respectul și prietenia față de oameni va spori, iar animozitățile vor fi reduse considerabil. De aceea Buddha a spus:

“Dintre toate urmele pe care le lasă animalele, cea a elefantului e cea mai mare… dintre toate conștientizările, atenția asupra morții și impermanenței este cea mai folositoare.”

Teama  survenită în urma acestor reflecții este necesară. De exemplu, ne putem îngrijora că după ce vom muri vom lăsa în urmă bogățiile, ne vom despărți de cei dragi, șamd. , însă teama care ia naștere dintr-o contemplație matură asupra morții este mult mai profundă și se referă la grija de a nu irosi oportunitatea prețioasă pentru a înfăptui binele și a ne asigura un destin fericit pe mai departe.

Vă invităm așadar la acest eveniment aparte, pentru a descoperi cum doar această conștientizare a morții, ne va orienta viața spre adoptarea unei atitudini corecte de gândire și comportament în viața de zi cu zi pentru a trăi în pace cu sine și ceilalți.


Reflecții și întrebări provocatoare, nu?

În cadrul acestui curs Ven. Jampa Lungtok va răspunde întrebărilor aduse în discuție și va împărtăși din cunoștințele sale vaste cu privire la moarte și cum prin înțelegerea impermanenței vieții, putem trăi cu sens, contribuind astfel la o veritabilă transformare spirituală și la o fericire trainică pentru noi și ceilalți, atât în această viață cât și în următoarele care vor urma.

Prelegerile se vor ține în lb. engleză, cu traducere în lb. română, urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Vom fi prezenți la eveniment și un stand de carte dedicat tematicii.


Jampa Lungtok (Helmut Gassner) a avut bucuria de a fi prezent de mai multe ori în România și este una dintre prezențele buddhiste care susțin o continuă predare a Învățăturii buddhiste în România și în Europa. Absolvent de studii superioare tehnice la ETH Zurich, în 1977,  își începe cursurile de limbă tibetană și Dharma la mănăstirea budistă Rabten Choeling din Elveția, situată în apropierea lacului Geneva sub îndrumarea Venerabilului Maestru Geshe Rabten Rinpoche, care a sărbătorit recent deja 40 de ani de la înfințare.

A desfășurat activități de traducere pentru o seamă de importanți Lama, inclusiv și pentru Sanctitatea Sa Dalai Lama, în perioada 1979-1995. În 1981 s-a implicat activ în deschiderea mănăstirii budiste Tashi Rabten din Austria. În prezent, este traducătorul și unul dintre discipolii apropiați ai Venerabilului Maestru Gonsar Tulku Rinpoche.

„Venerabilul Jampa Lungtok este un exemplu special al îmbinării a ce are mai bun de oferit Orientul și Occidentul: o minte foarte lucidă, un discernământ impecabil, o logică de fier, toate înfășurate și oferite cu compasiune, modestie și dorința de a ajuta.” (Mihai Popa Radu, fondator Centrul Seeds for Happiness)

„Venerabilul Champa Lungtok este un amestec de bunătate și de claritate în gândire, astfel încât orice întâlnire cu el devine memorabilă. ” (Cotidianul Adevărul)

Mai multe detalii despre invitat, în cadrul interviului de mai jos, realizat de către dl. Prof. Matei Georgescu în cadrul televiziunii TVh, în luna mai 2015.


Costuri și înscriere:

ACCESEAZĂ FORMULARUL DE ÎNSCRIERE ONLINE AICI

  • Conferința publică de Vineri, 19 octombrie, este cu INTRAREA LIBERĂ!
  • Pe durata învățăturilor din week-end, 20 octombrie – 21 octombrie, pentru a acoperi cheltuielile organizatorice, sugerăm o donație de 130 RON/2 zile sau 70 RON/zi și mai include ceaiul, apa, fructele și alte ronțăieli din pauze.
  • Persoanele care momentan nu dispun de fonduri necesare donației sugerate (studenți, persoane fără un loc de muncă, șamd.) dar își doresc să participe, sunt încurajați să contacteze organizatorii pentru a beneficia de bursele cu participare gratuită.
  • Program în weekend: 9:30–17:30, cu pauze scurte la intervale regulate de timp… și o pauză lungă pentru masa de prânz. Cei care vor participa la acest eveniment sunt rugați să consulte regulile de comportament.  Adresa este: Fabrica de Chibrituri nr. 16, Sect 4.

    Afișul oficial al evenimentelor de la BucureștiVă mulțumim și sperăm să ne vedem la eveniment!

       

Pentru mai multe detalii şi înscrieri vă rugăm să ne scrieți la adresa: info@rabten.ro


Abordarea corectă a Buddhismului

Atunci când urmăm studiul Buddhismului, studiul Dharmei, este important să dezvoltăm o motivaţie corectă, şi de asemenea să ţintim scopul corect. Nu este ca atunci când studiem alte lucruri.

8wheelAtunci când urmăm studiul Buddhismului, studiul Dharmei, este important să dezvoltăm o motivaţie corectă, şi de asemenea să ţintim scopul corect. Nu este ca atunci când studiem alte lucruri.

Din moment ce studiem Dharma, şi motivaţia noastră trebuie să corespundă cu Dharma. Asta pentru că Dharma nu este studiată numai pentru a cunoaşte mai mult, pentru a acumula mai multe cunoştinţe. Dharma este studiată pentru a obţine un câştig concret, şi nu orice fel de câştig, ci unul vast, cuprinzător, de care putem profita tot timpul.

Şi cum putem obţine un asemenea câştig vast? Prin a înţelege care sunt rădăcinile efective ale fericirii şi suferinţei noastre, şi prin a le transforma. Dacă, pe de o parte, nu înţelegem cauzele efective ale fericirii şi suferinţei şi dacă, pe de altă parte, le înţelegem însă nu producem transformarea necesară, atunci nu este posibil să obţinem acel câştig vast şi durabil, indiferent ce alte metode şi mijloace vom folosi.

Urmarea altor tipuri de studii nu are acest efect. Atunci când urmăm alte studii, învăţăm tot felul de lucruri; însă toate cunoştinţele pe care le obţinem nu au o asemenea relaţie directă cu cauzele efective ale fericirii şi suferinţei, ele nu pot aduce niciun câştig durabil. Este posibil ca printr-o asemenea cunoaştere să câştigăm ceva temporar, dar a obţine un rezultat etern este foarte dificil.

Care sunt cauzele efective ale fericirii şi suferinţei? Asta este explicat în Dharma; iar cum putem să lucrăm direct cu ele şi să le schimbăm – aceasta este esenţa Dharmei. Acesta este de asemenea motivul pentru care studiul Dharmei produce un rezultat tangibil şi de durată.

Uneori, noi credem că activităţile noastre obişnuite produc rezultate concrete şi reale, în timp ce activităţile legate de Dharma sunt ceva mai degrabă abstract şi sunt lipsite de rezultate concrete. Însă adevărul este că cineva care înţelege într-adevăr Dharma şi o aplică în practică în mod corect, obţine el însuşi (sau ea însăşi) cel mai bun rezultat tangibil.

Totuşi, dacă cineva consideră ca fiind Dharma ceva care are foarte puţin de a face cu Dharma adevărată, sau abordează Dharma într-un mod incorect, atunci există toate riscurile şi pericolele ca eforturile sale să fie complet inutile. Atunci, în loc de a obţine rezultate concrete şi benefice, persoana va sfârşi prin a irosi foarte mult timp şi energie pentru nimic.

Însă atunci când ne implicăm în adevărata Dharma într-un mod lipsit de greşeli, nimic nu ar putea produce rezultate mai măreţe decât practica acesteia, atât pentru sine cât şi pentru ceilalţi.

Considerăm că o activitate are sens dacă ne îmbunătăţeşte experienţele fericirii şi prevenirea suferinţei; şi considerăm ceva ca nemeritând efortul, sau bun de nimic, dacă ne înrăutăţeşte situaţia. Nu există niciun alt criteriu relevant care să distingă între ceea ce are sens şi ceea ce este lipsit de sens, să distingă ceea ce este folositor de ceea ce este nefolositor.

Introducere in Buddhism – Geshe Rabten

Buddhismul nu este o tradiţie ciudată din nişte ţinuturi străine, nici o metodă de a fugi de propriile responsabilităţi, şi nici vreo colecţie de cuvinte goale de prin cărţi sau biblioteci. Deşi asemenea păreri sunt larg răspândite în zilele noastre, ele nu corespund cu adevărata semnificaţie a ceea ce este Buddhismul. Să încercăm să clarificăm această înţelegere greşită.

Geshe Rinpoche2Buddhismul nu este o tradiţie ciudată din nişte ţinuturi străine, nici o metodă de a fugi de propriile responsabilităţi, şi nici vreo colecţie de cuvinte goale de prin cărţi sau biblioteci. Deşi asemenea păreri sunt larg răspândite în zilele noastre, ele nu corespund cu adevărata semnificaţie a ceea ce este Buddhismul. Să încercăm să clarificăm această înţelegere greşită.

Scopurile fundamentale
Om sau animal, toate fiinţele din această lume aspiră mereu să atingă aceleaşi ţeluri: realizarea fericirii şi eliminarea suferinţei. De obicei, luăm de bune activităţiile proprii şi ale altora, şi astfel nici măcar nu ne dăm seama de acest lucru. Deşi ne petrecem întreaga viaţă aspirând să atingem aceste scopuri, se pare că nu le împlinim complet niciodată. Fericirea pe care o căutăm, cea adevărată şi durabilă, ne scapă mereu; în loc de fericire, în profunzimea conştiinţei noastre rămâne mereu o permanentă suferinţă. În căutarea împlinirii, construim drumuri, şcoli, spitale, şi aşa mai departe. Aceasta ne oferă o uşurare şi o satisfacţie de moment, însă nu poate elimina rădăcinile suferinţei fizice şi mentale. Dimpotrivă, observăm că evoluţia tehnologică este însoţită de o creştere continuă a agitaţiei mentale. De ce se întâmplă asta, în ciuda imenselor noastre eforturi? Este cumva o indicaţie că eforturile noastre nu sunt depuse în direcţia potrivită?

Cauza
În general, considerăm că circumstanţele exterioare sunt cauzele problemelor noastre şi, prin urmare, încercăm să le influenţăm şi să le învingem. Bineînţeles, nimeni nu va nega faptul că circumstanţele exterioare au un efect asupra vieţilor noastre, şi că ele ne cauzează suferinţă. Însă, odată ce recunoaştem că rădăcina problemelor noastre se află adânc în propria conştiinţă şi că situaţia exterioară este numai o circumstanţă care contribuie la aceasta, realizăm că doar schimbările din situaţia exterioară nu vor duce niciodată la o rezolvare satisfăcătoare. Dar ce se află în noi, care cauzează permanent suferinţă? Este preţuirea de sine şi nepăsarea sau dispreţul faţă de alţii. Aceasta este cauza tuturor conflictelor, a războaielor dintre popoare, a certurilor din familie, şi chiar şi a luptelor dintre insecte. Fără preţuirea de sine, niciuna dintre aceste probleme nu ar exista. O persoană care se gândeşte numai la ea însăşi este ca o persoană a cărui corp este acoperit în întregime de răni. Oriunde ar merge şi orice ar face o asemenea persoană, rănile o vor face mereu să se simtă inconfortabil. În acelaşi fel, noi nu vom fi niciodată fericiţi cât timp conştiinţa noastră este condusă de preţuirea de sine: chiar şi în situaţiile plăcute, o lăcomie neastâmpărată pentru altceva ne va separa de orice fericire şi calm durabile.

Remediul
Totuşi, dacă preţuirea de sine este diminuată, puterea urii şi a lăcomiei este redusă şi ea. Şi cu cât scad mai mult aceşti factori, cu atât mai mult cresc iubirea noastră pentru alţii, mulţumirea şi împlinirea. Dar unde putem găsi mijloacele care fac posibilă o asemenea schimbare în conştiinţa noastră? Ele pot fi găsite în învăţăturile lui Buddha. Astfel, calea arătată de către Buddha este extrem de valoroasă pentru toţi cei care caută sincer fericirea – fie ei Buddhişti sau Non-Buddhişti – şi de aceea, Buddhismul trebuie înţeles numai şi numai ca un mijloc de învingere a suferinţei mentale, şi de împlinire a bunăstării proprii şi a celorlalţi.

Rezultatul
Ştim cu toţii cât de mult apreciem să fim trataţi bine de către alţii. Tot aşa, ar trebui să înţelegem că şi alţii apreciază în aceeaşi măsură dacă noi îi tratăm bine. Atunci când iubirea pentru ceilalţi devine puternică, preţuirea de sine, ura şi lăcomia dispar. Atunci experimentăm bucuria, liniştea şi fericirea, şi ceilalţi vor experimenta tot aceleaşi lucruri. Toate conflictele între oameni, chiar şi conflictele între popoare, sunt rezolvate imediat ce preţuirea de sine este înlocuită de iubirea faţă de ceilalţi. Iată de ce iubirea pentru ceilalţi este sursa bunăstării individuale şi generale, atât în chestiunile lumeşti cât şi în cele religioase. A înţelege şi a realiza acest lucru, este cel mai important punct din practica Buddhismului. Totuşi, cea mai bună cale de a face bine celorlaţi este de a le da posibilitatea de a-şi elibera propriile minţi de preţuirea de sine, şi de a dezvolta iubirea pentru ceilalţi.

Introducere in Buddhism – Gonsar Rinpoche

GonsarRinpoche2Atunci când vorbim despre Buddhism, ne referim la un subiect extraordinar de vast şi de profund. Eu cunosc numai o picătură din acest măreţ ocean de cunoaştere, dar totuşi vă prezint aici o introducere scurtă şi spontană a unor aspecte fundamentale ale Dharmei.

Cu toţii probabil ştiţi că Buddhismul este una dintre marile religii ale lumii. Cei mai mulţi dintre voi poate ştiu şi că Buddhismul poate fi urmărit înapoi în timp până la Buddha Shakyamuni, care s-a născut în Lumbini cu 2557 de ani în urmă (calculat în 2013). Mulţi dintre voi probabil ştiu şi despre măreţele fapte ale lui Buddha, a căror descriere completă ne-ar lua mult prea mult timp. La vârsta de treizeci şi cinci de ani, Buddha a manifestat atingerea iluminării depline; apoi, a trăit până la vârsta de optzeci şi unu de ani. Începând cu atingerea iluminării şi până la Parinirvana, el şi-a petrecut cea mai mare parte din timp oferind învăţături.

Prima învăţătură oferită de Buddha a fost învăţătura despre Cele Patru Adevăruri Nobile: Adevărul Nobil al Suferinţei, Adevărul Nobil al Cauzei, Adevărul Nobil al Încetării (sau Eliberării), şi Adevărul Nobil al Căii. Apoi, în decursul timpului, el a dat o mare varietate de învăţături, întotdeauna în concordanţă cu nevoile şi cu dispoziţiile mentale ale discipolilor săi.

La început, aceste învăţături ale lui Buddha s-au răspândit pe scară largă în India. În secolul al şaptelea după calendarul occidental, tibetanii au intrat în contact cu învăţăturile lui Buddha. După ce şi-au dat seama cât de extraordinar de valoroase erau aceste învăţături, au depus eforturi imense pentru a le aduce în Tibet. Mulţi au călătorit în India, pentru a studia Buddhismul acolo. De asemenea, unii mari maeştri Buddhişti de excepţie din India au fost invitaţi în Tibet, pentru a oferi învăţături.

Înainte, tibetanii erau numiţi „oamenii din spatele Himalayei”, şi, ca oamenii ai muntelui, erau puternici şi chiar sălbatici. În acele vremuri, tibetanilor le plăcea să se lupte. Aveau armate puternice, şi duceau războaie în toate direcţiile. Aceşti oameni sălbatici au fost îmblânziţi numai atunci când învăţăturile lui Buddha au sosit în Tibet. Mulţumită învăţăturilor lui Buddha, oamenii au devenit mai blânzi, şi ţara a primit şi foarte multe alte beneficii extraordinare.

Să descriem pe scurt ceea ce este Buddhismul: punctul central al învăţăturilor lui Buddha sunt fiinţele, adică fiinţele care trăiesc, fiinţele simţitoare (Sattva sau Prāñin); acesta este de fapt punctul central al tuturor învăţăturilor lui Buddha. Punctul central nu este nici Buddha, nici dobândirea de puteri supranaturale, nici vreun fel de zeitate şi nici vreo temă filosofică. Niciunul dintre acestea nu este punctul central din Buddhism. Acesta este fiinţele, fiinţele simţitoare care posedă viaţă. Atunci când vorbim despre fiinţe, ne referim la fiinţe care au o minte (Citta sau Mana), o conştiinţă.

Învățăturile lui Buddha

Atunci când înţelegem că experienţele fericirii şi suferinţei depind întrutotul de acţiunile proprii, ne vom strădui automat să ne corectăm comportamentul. Apoi, pentru a stabiliza acest efort, este necesar să ne îmblânzim mintea. Cât timp nu facem progrese în îmblânzirea minţii, oricât de mult am încerca să acţionăm în mod binefăcător şi să evităm acţiunile negative, nu vom prea reuşi.

Prin Buddhism înţelegem învăţăturile lui Buddha cel istoric. Aceste învăţături mai sunt numite şi Dharma. Cum şi-a rezumat Buddha propriile învăţături? Prin următoarele cuvinte:

Renunţă la toate acţiunile negative,
Împlineşte la perfecţie ceea ce este bine şi
Struneşte-ţi mintea.
Aceasta e învăţătura lui Buddha.

Atunci când vrem să punem în practică învăţătura lui Buddha, trebuie să învăţăm să:

  • Evităm acțiunile răufăcătoare
  • Realizăm acţiuni pozitive
  • Ne îmblânzim mintea.

Aceste trei aspecte sunt însăşi rădăcina tuturor experienţelor noastre de a fi fericiţi sau de a suferi. Dacă suntem capabili să ne abţinem să facem acţiuni negative, şi să facem acţiuni binefăcătoare, vom obţine, chiar şi numai prin acestea, fericire şi evitarea suferinţei proprii şi a celorlalţi. Dacă, pe de altă parte, nu reuşim să evităm acţiunile vătămătoare, atunci, chiar dacă am dori intens să nu trecem prin experienţa suferinţei, totuşi vom trece prin ea. Tot astfel, dacă nu reuşim să realizăm acţiuni binefăcătoare, deşi am putea tânji foarte mult după fericire, nu vom putea avea experienţa ei.

BuddhaShakyamuni1Atunci când înţelegem că experienţele fericirii şi suferinţei depind întrutotul de acţiunile proprii, ne vom strădui automat să ne corectăm comportamentul. Apoi, pentru a stabiliza acest efort, este necesar să ne îmblânzim mintea. Cât timp nu facem progrese în îmblânzirea minţii, oricât de mult am încerca să acţionăm în mod binefăcător şi să evităm acţiunile negative, nu vom prea reuşi.

Dacă ar fi să ne întrebăm unde se află rădăcina acţiunilor negative, răspunsul ar fi că acestea îşi au rădăcina în propria noastră minte – aşa cum şi acţiunile pozitive, binefăcătoare, îşi au rădăcina tot în propria noastră minte. Buddha a dat atât de multe învăţături despre Viziunea corectă, Comportamentul corect şi Meditaţia corectă tocmai din acest motiv, pentru ca noi să ne îmblânzim mintea.

Toate felurile de suferinţă simţite în această lume, de la câteva clipe de disconfort mental simţite de o singură persoană şi până la suferinţele extraordinare îndurate de multe fiinţe din toată lumea, toate îşi au cauza în mintea nedisciplinată. Vorbim mereu despre tumultul şi suferința din lume, despre războaie şi despre conflicte. Toate aceste tulburări îşi au rădăcina numai şi numai în mintea nepacificată a fiinţelor. Acesta este motivul pentru care este extrem de important să ne îmblânzim mintea. Aşadar, trebuie să fim conştienţi de faptul că Buddha a predat toate învăţăturile sale cu o singură intenţie, aceea de a crea posibilitatea ca noi să ne stăpânim mintea.

Atunci când avem de-a face într-un fel sau în altul cu învăţăturile lui Buddha, trebuie să fim conştienţi mereu de acest lucru. Fie că ascultăm învăţăturile, fie că reflectăm sau medităm la ele, ar trebui să o facem cu hotărârea ca prin acest efort să ne dominam mintea. Când cineva predă învăţături despre Buddhism, ar trebui să o facă având numai intenţia de a arăta fiinţelor cum să îşi îmblânzească mintea. Orice aspect al Dharmei am folosi, orice activitate a Dharmei am urma, motivaţia sa ar trebui să ne fie sprijinită de înţelegerea că eforturile noastre trebuie să ne ajute la strunirea propriei minţi.

INAPOI

Antrenarea minții, în opt versete

Acest text a fost compus de către Marele Geshe Langri Tangpa, considerat una dintre încarnările de mai demult ale liniei Trijang Rinpoche. Aceste versete arată ideea centrală din Buddhism, şi anume de a face bine tuturor fiinţelor, şi gândurile de zi cu zi care duc la acel scop. Aceste versete pot fi privite şi ca tema centrală a învăţătorilor de la centrele Rabten, precum şi a maeştrilor din linia lor de transmitere.

A ne antrena atitudinea prin gândurile descrise de aceste versete – aceasta este cea mai valoroasă meditaţie, iar a recita zilnic aceste versete este cea mai bună rugăciune, lipsită de toate diferențele pe care credem de obicei că le vedem între religii şi tradiţii.

Atisha

Cu gândul de-a împlini Trezirea
Spre binele făpturilor
Mai de preț ca nestemata
Ce fiece dorință-mplinește,
Oricând, neprețuite ele toate-mi vor fi.

Când, de fiece dată, cu ceilalți voi fi,
Cel mai mărunt mă voi socoti
Iar din adâncul minții
Mai presus ca mine pe toți îi voi găsi.

În orice faptă cugetul îmi voi cerceta
Iar când o tulburare-n el va încolți,
Vătămătoare mie sau multor altora,
Neșovăielnic, o voi înfrunta, alunga.

Oricând, pe oricine-ar fi să-ntâlnesc,
De-o fire-nverșunată pătruns,
Copleșit de aprigă karmă și grea suferință,
Ca pe-un odor de preț ce tocmai am găsit
Voi vedea o așa rară ființă.

Dacă-mpinși de invidie, ceilalți
Mă ocărăsc, mă ponegresc cu dispreț,
Doar lor izbânda voi lăsa
Și-n fața-nfrângerii mă voi înclina.

De-ar fi ca acela cui bine-am făcut
Și-n care totdeauna adânc am crezut,
Să mă lovească aprig și fără cruțare,
El pentru mine, oricând, va fi Învățătorul cel Mare.

Pe scurt, așadar:
Ființelor toate, mamele mele,
Mijlocit sau vădit,
Belșugul, fericirea le voi aduce-n dar
Iar a lor rele fapte povară
Și-ntreaga lor durere,
Asupra-mi voi lua, tăinuit, în tăcere.

Deslușind că-i simpla-nchipuire tot ce-apare,
Voi ține nepătate aceste aplicații
De-ntinările celor opt lumești ocupații
Și-oi izbăvi ființele toate,
Eu însumi lipsit de-atașare,
De-al karmei și-al cugetului beznă prinsoare.

Traducere din franceză
Mircea Costin Glăvan